Web designerii – creatorii interfețelor digitale

Știi cum arăta un site web prin anii ’90, când începe, de fapt istoria www, adică World Wide Web (“marea rețea globală”)? Pe scurt, ca niște pixeli monocromi peste care primii designeri web care erau, ca și cei de azi, niște auto-didacți, au vopsit apoi texte și pop-up-uri pestrițe și mișcătoare.

(Sursa foto: spindywebdesign.com)

Se întâmpla în 1995, când a apărut și limbajul de programare orientat obiect JavaScript, care a ajuns între timp să facă parte din ABC-ul oricărui desenator de site-uri sau aplicații web. Până la etapa “neagră” a design-ului, însă, e important să știi că istoria web-ului e scurtă. Practic, prima pagină web apare în 1989, când fizicianul Tim Berners-Lee publică o lucrare despre cum poate fi structurată informația pe bază de Hypertext, adică strămoșul HTML (HyperText Markup Language). Primul site web mergea pe un calculator NeXT la CERN, laboratorul de cercetare nucleară și fizica particulelor din Geneva, locul unde are loc, de fapt, botezul internetului în 1991. Internetul s-a născut, deci, cam în aceeași perioadă cu tine. E adevărat că până atunci, în SUA funcționa deja prima rețea de calculatoare (ARPANET), dar nu erau mai mult de 200.000 de utilizatori în lume în total [1]. De când CERN permite accesul liber și gratuit la ceea ce devine marea rețea globală pentru oricine deține un server, un browser de bază și un pachet de coduri, internetul s-a extins până la peste 3,26 miliarde de oameni azi. [2]

Află mai departe cum a ajuns web-ul atât de complex, ce înseamnă să fii web designer, cum arată piața, ce provocări, tendințe și oportunități te așteaptă pe piață, ce fac desingerii spre deosebire de developeri/dezvoltatori și cum poți ajunge web designer în marea rețea globală. Dacă ești deja înclinat spre web design, vei putea până la finalul articolului să îți conturezi un plan mai clar de acțiune, pe care îl poți pune în practică începând chiar de azi. 

Un scurt context

WWW este un loc de conectare a informațiilor prin link-uri, identificate prin adrese unice sau URL-uri (Uniform Resource Location). Spațiul acesta digital care ne conectează azi pe toți leagă nu doar adresele unice, dar și gazdele calculatoarelor. Internetul a fost posibil pentru că a fost permis accesul liber și simplu (prin link-uri unidirecționale), fără să fie nevoie de hard-uri speciale care să coste bani, așa cum se întâmpla în State în anii ’70, când doar o mână de oameni își permiteau să se lege cu alții prin intermediul primelor calculatoare. [3]

Astfel, design-ul web devine o ocupație cu sens în momentul în care o masă mare de utilizatori încep să creeze și să comunice tot mai multă informație. Primele întrebări ale celor care au lucrat la HTML erau: cum putem aranja informația astfel încât să fie inteligibilă și atractivă pentru utilizatori? Acum, designerii web au ca preocupare principală aranjarea informației (text, materiale multimedia, grafice, sondaje sau funcții de interacțiune) într-o formă intuitivă, inteligent structurată și care să invite la interacțiune/citire/vizualizare. Prima etapă a paginilor colorate, încărcate și excentrice, coincide cu boom-ul WWW – nimeni nu avea reguli și tot ce s-a construit a fost prin încercare și eroare, ținând cont de moda vremurilor, dar și de “alfabetizarea” mai multor oameni în tainele graficii web. Așa se face că au câștigat pragmatismul, viteza crescută, nevoia de convergență (adică de a putea accesa același lucru de pe mai multe platforme sau device-uri, care să fie compatibile unele cu altele). Asta a făcut ca unele programe să fie abandonate pe parcurs – este exemplul tehnologiei Adobe Flash, unde puteai construi și afișa adevărate producții video, imagini în mișcare care să atragă un vizitator, dar care nu a fost folosită de Apple pentru generația de telefoane iPhone din 2007 din cauza consumului mare de energie și memorie pe care îl cauzează player-ul Flash. În schimb, web-ul a adoptat CSS (Cascade Style Sheets), adică setul de reguli pentru titluri, subtitluri, butoane și alte elemente de formatare și stil, adică forma paginii, separată de conținutul ei (editat în HTML).

Odată cu apariția mai multor vehicule digitale (laptop, tabletă, mobil, eReader, mai nou și ceas), nevoia de convergență a crescut, ceea ce a împins arhitecții web-ului la crearea unor standarde pe care toți să le aplice, indiferent de locație sau vehiculul informațional folosit. Acestea au devenit parte din ABC-ul designer-ului web. Spre exemplu, pentru a răspunde nevoii de convergență între telefon și tabletă sau laptop, unde un utilizator poate accesa aceeași informație, ecranul a fost împărțit în 12 coloane și 960 de celule și a apărut o bibliotecă online cu toate codurile pentru elementele vizuale la care orice designer web apelează azi. [4]

O tendință importantă în design, fie el de obiect sau spațiu, este azi simplificarea prin eliminarea elementelor care aglomerează spațiul funcțional. Convergența a scos din joc multitudinea de obiecte care ne împânzeau biroul acum 10 ani: practic, un singur obiect multifuncțional înlocuiește fizic toate celelalte obiecte care obișnuiau să îndeplinească doar câte o funcție importantă. Așa au dispărut treptat fax-ul, calculatorul electronic, aparatul radio, ceasul cu alarmă și chiar telefonul fix, toate aceste funcții fiind preluate de un singur vehicul – mobilul sau laptopul. Simplitatea în design înseamnă nu doar mai puține butoane, umbre, detalii grafice, dar mai mult conținut vizual simplificat, prezentat într-o formă flexibilă (cum este .gif-ul, adică o animație formată din mai multe imagini care se succed rapid sau video embedded, adică clipul integrat în pagina ta, pe care doar trebuie să-l pornești, fără a mai deschide un link separat care te trimite într-o altă fereastră).

(Sursa foto: ibxk.com.br)

Așa a ajuns desing-ul web să fie redus la funcții de bază cu care operează Flat design-ul (sau design-ul plat), care se joacă cu simboluri 2D, culoare, fonturi și tipografie, mizând pe eficiență, interactivitate, multimedia și simplitate. Cea mai recentă etapă din scurta istorie a design-ului web se leagă de Responsive Web Design (RWD), care permite citirea și interacțiunea ideală pentru utilizator, cu schimbări minimale de redimensionare a ecranului sau navigare (scrolling) pentru o varietate de vehicule (calculator cu monitor, telefon mobil etc.), deci e o formă adaptabilă la orice platformă (mobil, laptop, tabletă). RWD e important și pentru că motoarele de căutare favorizează site-urile mobile-friendly, deci cele care au design-ul adaptat ecranului mobilului, favorizând în lista căutărilor site-urile web care au aceste optimizări, spre deosebire de cele care nu au ținut pasul cu nevoile utilizatorilor și care sunt forțate, așadar, dacă vor să rămână în competiție, să se adapteze și la alte platforme în afară de PC. [5]

Web design: direcții de dezvoltare

De la kitsch-ul anilor ’90 până la eleganța, simplitatea și creativitatea paginilor web de azi, web design-ul a cunoscut cea mai rapidă dezvoltare, care a ținut pasul nu doar cu noile tehnologii, dar și cu celelalte arte și tendințe din arhitectură, design interior sau urbanism. Azi, piața este mai competitivă ca oricând, și ea în continuă adaptare, ceea ce înseamnă că de la an la an profesioniștii în web design trebuie să își perfecționeze abilitățile sau să învețe tehnologii noi.

(Sursa foto: premiumwebsites.net)

O direcție importantă de dezvoltare pe piața de web design ține cont de tendința de convergență a tehnologiei – așa cum azi avem un obiect multifuncțional, așa au ajuns și mulți clienți să ceară mai multe servicii dintr-un singur loc. Prin urmare, firmele sau agenții independenți specializați în web design, pentru a fi competitivi, oferă și SEO (Search Engine Optimisation, adică toate acele acțiuni pe care cineva le face pentru ca site-ul să apară între primele rezultate afișate de motoarele de căutare), marketing online (mai ales Google AdWords), strategie de brand, grafică, uneori și animație 3D, creare de personaje, print de ambalaj sau materiale promoționale. Un web designer lucrează, deci, în industriile creative, intrând în sfera comunicării și advertising-ului, domeniile care au cel mai mult nevoie de specialiști ai imaginii. [6]

Nu doar multifuncțional, dar și multidisciplinar – așa este azi web design-ul, a cărui piață e greu de măsurat: dacă ar fi să îl încadrăm la piața de servicii și software IT din țară, care a ajuns la aproape 6% din produsul intern brut (adică peste 2,5 miliarde de euro în 2014), design-ul web, alături de găzduirea (hosting) și publicitatea online înseamnă un procent foarte mic (doar piața de publicitate online a ajuns la 25,4 milioane de euro). [7]

(Sursa foto: mahonyt.com)

La fel, valorizarea muncii pe piață depinde de tipul de abilități pe care ajungi să le cultivi – un web designer competitiv va avea măcar două skill-uri importante (SEO sau marketing sau copywriting). Astfel, poți ajunge la 1000 de euro pe lună, în funcție de proiectele la care lucrezi [8]. Ca freelancer, deci lucrând independent în proiecte punctuale, pe platforme specializate precum Freelancer.comsau Elance.com, poți să-ți suplimentezi venitul cu câteva sute de dolari, lucrând pentru diferiți clienți din toată lumea, unde competiția e mare și tarifele reduse. [9]

Tehnic vorbind, poți fi designer web fără să cunoști pe de rost codurile HTML sau definițiile pentru fiecare trăsătură a elementelor (înălțimea, lungimea, culoarea, mărimea etc.), așa cum se întâmpla cu primii designeri web, care lucrau în Notepad, scriind codurile rând cu rând. E de ajuns azi să folosești schițe gata create și ușor de modificat prin simpla schimbare a unor proprietăți [10]. Aici găsești 10 exemple de instrumente pentru design și grafică web accesibile pe care le poți folosi fără să știi HTML sau programare.

Ca să ai o imagine mai clară, află mai departe care sunt principalele direcții în care te poți dezvolta ca web designer, în funcție de ce descoperi că îți place mai mult:

Practic, toate zonele de nișă în care te poți forma și industriile care folosesc în mod special aceste servicii sunt:

Profil de web designer (versus web developer)

Pentru web designeri sau directorii artistici din companiile de advertising, studiile superioare sunt opționale. Este un avantaj să ai contact cu domeniul artistic cât mai din timp și aici te poate ajuta o licență în arte (grafică), arhitectură (design) sau chiar informatică, dar design sau dezvoltare web vei învăța în practică, experimentând, cu ajutorul tutorialelor și cursurilor – gratuite sau contra-cost, la școli private. Deci nu există o facultate de webdesign, iar dacă ar exista, curricula ar trebui adaptată anual, pentru că tot ce e nou azi, mâine s-ar putea să fie desuet într-un domeniu atât de dinamic.

 

(Sursa foto: creativeclickmedia.com)

O facultate tehnică (Politehnică, Mate-info, Automatică și Calculatoare) te pune în contextul de a învăța limbaje noi și de a lucra la proiecte, dar studiul individual rămâne baza. Pe de altă parte, la facultățile de artă, accentul va fi pus pe tehnică artistică sau istoria artei, dar stilul personal și meșteșugul sunt atuuri la care tot singur(ă) vei lucra. Un avantaj al facultății ar fi socializarea cu colegi de generație care îți pot deveni apoi parteneri, clienți sau prieteni care împărtășesc valori și obiective profesionale similare și te pot ajuta să crești. Lucrul în echipă, colaborarea cu oameni cu diferite talente te pot ajuta să crești altfel decât dacă ai încerca autonom(ă) mereu.

Cel mai important în meseria asta este să îți dezvolți înclinațiile artistice cât mai mult, lucrând la un portofoliu individual, indiferent de facultatea la care studiezi. Contactul cu oameni mai talentați ca tine care lucrează deja și studiul individual sunt principalele două căi de care ai nevoie pentru a-ți dezvolta o carieră în oricare din direcțiile web design-ului.

Spre deosebire de dezvoltator (developer), care lucrează cu scheletul website-ului și programează cod, desinger-ul are grijă de aspectul său, lucrând în Photoshop, Illustrator sau InDesign, cu jQuery, JavaScript, Dreamweaver, HTML și CSS. Experiența utilizatorului depinde, însă, atât de programarea din spate (back-end), cât și de aranjarea elementelor de formă și conținut din exterior (front-end). Astfel, dezvoltatorul se ocupă de prima parte, lucrând cu limbaje și tehnologii ca PHP, MySQL, HTML5, Java, JavaScript și jQuery. Pentru asta developer-ul trebuie să aibă un spirit pragmatic, analitic și abilități tehnice. În schimb, jobul designer-ului implică multă creativitate, simț estetic și lucrul cu aplicații și programe de editare vizuală.

 

(Sursa inforgrafic: bermonpainter.com)

Când nu sunt aceeași persoană (și adesea nu sunt, tocmai pentru că job-urile presupune abilități, dar și personalități diferite), designerul și dezvoltatorul trebuie să lucreze în echipă, fiind flexibili și adaptați nevoilor clienților, ceea ce poate fi partea cea mai dificilă. Astfel, designerii web profesioniști trebuie să fie foarte atenți la detalii, curioși, familiari cu tot ce mișcă în materie de inovație vizuală, conectați la social media, rapizi în programele de editare grafică și dornici să învețe constant. Profilul lor este mai degrabă al artiștilor-antreprenori. Spre deosebire de dezvoltatori, care de obicei sunt absolvenți de facultăți tehnice designerii web sunt absolvenți de facultăți cu profil artistic (grafică, desen). Astfel, din profilul unui web designer fac parte independența, autonomia și plăcerea de a crea lucruri frumoase.

Printre dezavantaje, însă, se numără tocmai compromisul între creativitate și autonomi pe de-o parte și nevoia de stabilitate și pragmatismul, pe de alta. În plus, pe piață există o cerere crescută pentru web development, mai degrabă decât design, ceea ce împinge mulți designeri să învețe și programare, deci partea “hard” a web-ului, nu doar cea “soft”, a ambalajului. Alte provocări țin de lucrul cu termene limită strânse, lucrul solitar și cu clienții dificili care nu înțeleg pe deplin munca ta.

 

(Sursa foto: iwebmedia.ro)

Așa cum arată, pe scurt, fișa postului pentru un job de web designer la o companie oarecare:

Cum ajungi să lucrezi?

Primul pas: învață singur! Pentru început, învață Adobe Photoshop CS3 (aici tutorialele de Photoshop pentru începători), ca să poți să lucrezi cu efecte și imagini, pe care să le modifici în funcție de diferite cerințe. E bine să treci prin câteva tutorialele despre interfețe necesare pentru aplicații, website-uri sau dispozitive care te ajută să înveți cum să faci un website cu Photoshop (exemple: Create An Amazing Personal Website From Scratch Using Photoshop, Design a Modern Business Website). Apoi e timpul să treci la HTML, CSS și folosirea animațiilor în JavaScript, iar etapa finală presupune convertirea efectivă a designului web din programul folosit inițial, cel de Photoshop, spre exemplu, în HTML sau CSS. [11]

Singur(ă) nu e întotdeauna ușor și toți avem nevoie de o motivație. A ta poate fi un proiect personal – poate ai un blog în care vrei să promovezi diferite produse sau ai în familie o persoană care vrea să-și promoveze o mică afacere. Orice oportunitate poate fi un bun motiv să creezi un website și să lucrezi practic, într-un context cu o miză reală.

E bine să urmezi și cursuri specializate, iar pentru asta e important să cauți trainerii care au calificările recunoscute, portofolii apreciate și recomandări bune – acesta trebuie să fie primul criteriu de alegere a unui curs, dincolo de diploma de la final. Mai jos găsești doar câteva exemple de oferte de training pentru a proiecta site-uri web:

o   specializată în cursuri de IT, oferă un curs complet de web design  structurat în 16 teme: teoria desing-ului, istoria design-ului, desen, photoshop, drepturi de autor, engleză, grafică vectorială (Illustrator), Search Engine Optimization (SEO), JavaScript, Adobe Dreamweaver, HTML5 Canvas (grafică web și animație), CSS, HTML de bază și tehnologia de implementare în HTML (PHP, ASP, JSP, JavaScript), internet marketing, tehnici web avansate (HTML5 și CSS3) și portofoliul digital;

o   oferă posibilitatea de urma cursuri atât online, cât și fizic, la sediul din capitală, precum și posibilitatea de a susține examenele pentru certificatele recunoscute pe plan internațional și pentru diplomele Adobe Certified Expert în Dreamweaver, Photoshop, Illustrator și Adobe Certified Associate în Visual Communication (Adobe Photoshop), Web Authoring (Adobe Dreamweaver), Graphic Design & Illustration (Adobe Illustrator);

o   cursul durează un an (două semestre) și începe în toamnă, taxa ridicându-se la 2.000 de lei (plătibili în 12 rate a câte 128 de lei pentru școlarizarea online, respectiv a câte 140 de lei pentru varianta tradițională, cu reduceri de 10% pentru achitarea taxei înainte de 1 octombrie.

o   cea mai mare Academie Cisco din Romania, centrul de training și formare profesională Credis oferă cursuri Cisco, Microsoft, Linux, de programare web și alte cursuri IT&C;

o   cursurile de dezvoltare web sunt de trei tipuri: programare web I (PHP 5.5 pentru începători, unde poți deprinde cunoștințele necesare pentru a proiecta și dezvolta pagini web dinamice folosind XHTML, CSS, JavaScript/jQuery, PHP 5.5 și MySQ), care include 14 laboratoare a câte 2 ore; programare web II (PHP 5.5 și MySQL într-un mediu PHP, prin intermediul extensiei PD, unde înveți programare orientată pe obiecte, design de pattern-uri și lucrul cu un framework MVC) care include 7 laboratoare a câte 4 ore; cursul de tehnologii web (unde înveți să dezvolți pagini web și animații cu ajutorul celor mai noi tehnologii, HTML5, CSS3 și JavaScript), care include 10 laboratoare a câte 2 ore;

o   fiecare modul de programare web costă 650 de lei, iar elevii și studenții au o reducere de 100 de lei.

o   agenție specializată în cursuri de web design, php, grafică publicitară, fotografie și Linux;

o   oferă cursuri pentru începători și avansați, la finalul cărora poți crea site-uri complexe cu conținut static (XHTML, CSS) și animat (Flash);

o   cursul de Web Design nivel 1 durează 6 săptămâni, include sesiuni de HTML și CSS și costă 520 de lei, în timp ce nivelul 2 durează 5 săptămâni, include cursuri de CSS3, SEO, JavScript și Hosting costă 560 de lei;

o   cursurile se încheie cu un examen, în urma căruia poți obține diploma acreditată de Ministerul Muncii și de cel Educației, încadrarea profesională (codul COR) pentru acest curs fiind „Designer pagini web – Tehnica HTML și Animație”.

o   singura școală din țară dedicată formării profesioniștilor în inginerie de sunet, animație 3D și game design; este inaugurată în 2011, ca parte a grupului SAE International, o rețea de școli care oferă educație în creative media;

o   oferă un program complet de animație și game design care durează 12 luni, cu 4 ședințe a câte 3 ore pe săptămână care costă 6750 de euro, dar și cursuri scurte de 11 săptămâni de animație și game design (3 ore de două ori pe săptămână) care costă 500 de euro.

Recomandarea noastră este să începi online, cu cursuri gratuite. Aici găsești o colecție de resurse gratuite care îți oferă cursuri online de web design.

(Sursa foto: netcontrast.com)

Al doilea pas: Portofoliul personal este cea mai bună carte de vizită pentru un web designer. Tocmai de aceea, CV-ul tău nu va fi unul obișnuit, ci va face referire la portofoliul tău online care ar trebui să cuprindă și recomandările clienților cu care ai lucrat. Aici găsești un exemplu de portofoliu al unui web designer român și aici câteva exemple de cum arată cărțile de vizită ale unor designeri web, pornind de la personajul fictiv Steve Stevenson. Concursul acesta, ca și altele de pe platforme precum 99Designs.com sau crowdSpring.com unde designerii pot câștiga diverse colaborări pe proiecte, sunt alte rampe către topul celor mai căutați profesioniști [12]. De asemenea, e bine să te concentrezi pe 2-3 abilități esențiale pe piață (precum SEO, copywriting sau marketing online) și să te dezvolți cât mai mult în acele direcții.

Pasul trei: Abilitățile soft și atitudinea pot face diferența între un portofoliu sărac și un număr foarte mare de clienți. Tocmai de aceea, e bine săfii activ(ă) și să ai curiozitate: mergi la diverse evenimente de profil și prezintă-te, creează-ți o rețea de oameni. Dacă faci bine ceea ce îți propui, contactele și recomandările sunt cele mai importante pentru dezvoltarea unei clientele fidele sau găsirea unor colaborări cu privind proiecte relevante în aria ta de interes. Tot clienții te vor ajuta să înveți din critici: cu cât îți vei descoperi mai repede punctele mai slabe, cu atât mai bine, pentru că vei avea timp mai mult să lucrezi la ele și să le remediezi. Asta înseamnă să depui o muncă permanentă și să înveți continuu.

Cu un portofoliu personal bine pus la punct, care să scoată în evidență exact abilitățile tale cele mai exersate, poți să alegi să lucrezi ca freelancer, într-o agenție sau in-house, într-o companie sau organizație cu care te identifici. Pentru că web design înseamnă mult lucru independent, trebuie să fii prieten cu laptopul și să ai răbdare și atenție pentru fiecare formă, personaj animat sau culoare pe care o pui pe „hârtia digitală”.

Concluzii

Web design-ul înseamnă creativitate, atenție la detalii, lucru individual, dorința de a învăța programe și tehnologii noi, dar și bune abilități de comunicare, flexibilitate și răbdare. Cine învață acum cum să construiască o interfață digitală simplu, curat și eficient, are toate șansele să găsească un loc în diversitatea job-urilor de pe piața serviciilor web. Nu ai nevoie decât de determinare și resurse de calitate. Acest articol ți-a oferit indicii prețioase despre cum și de unde să începi. Așa că e timpul să decizi când vrei să ai primul tău site online?

Îți recomandăm…

Note

[1] History of the Internet, publicat pe HistoryOfThings.com (martie 2009).

[2] Statistici live despre numărul total al utilizatorilor pe Internet disponibile la http://www.internetlivestats.com/internet-users/

[3] First website ever goes back online on the open Web’s 20th birthday, articol publicat de ArsTechnica (aprilie 2013).

[4] A brief history of web design for designers, articol publicat pe blogul Froont (decembrie 2014).

[5] Responsive Web Design, articol publicat pe AListApart.com (mai 2010).

[6] Conform studiulul “Industria de software și servicii IT a crescut cu 13% în 2014, ajungând la venituri de 2,42 mld euro”, publicat de Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii (ANIS) (iunie 2015).

[7] Why Freelance Web Designers Need To Adjust To A Changing Market For Their Services, articol publicat pe VanseoDesign.com (august 2014).

[8] IT-iştii, angajaţii care câştigă mai bine ca managerii lor, articol publicat de Cariereonline.ro (ianuarie 2015).

[9] La începutul lui 2013 vorbeam despre freelancerii cu salariu de CEO. Acum tot mai mulţi tineri aleg să fie freelanceri pe o piaţă de peste 15 milioane de dolari anual, articol publicat de Business Magazin (octombrie 2014).

[10] 4 web design trends for 2015 that will change your job forever, articol publicat pe CreativeBloq.com (octombrie 2014).

[11] Web design statistics for 2015, articol publicat de IronPaper.com (martie 2015).

[12] Ce cunoștințe are un web designer și ce aplicații folosește, articol publicat de ITCrowd.ro (februarie 2012).