Fabrica de cariere sau despre cum să-ți fabrici propriul drum în viață

logo-fabrica-de-cariereCe vreau să fac când termin școala? Ce mi se potrivește cel mai bine? Cum pot fi sigur(ă) de alegerile mele? Asta a fost și preocuparea noastră pe parcursul proiectului. Dar în timp ce toată lumea își dorește lucruri similare (împlinire, bani, siguranță, o familie fericită, un job cu sens), fiecare ajunge la propriile răspunsuri pe trasee foarte diferite. Totul începe cu întrebările potrivite și demersul onest de a găsi răspunsurile care să ne reprezinte cel mai bine. Tocmai de aceea, „Fabrica de cariere” nu fabrică rețete, ci mai degrabă forme individuale, customizabile pentru fiecare dintre cei care își doresc mai multă claritate pentru viitor.

La final de proiect, ți-am pregătit un articol în care reluăm pe scurt filozofia din spatele deciziilor de carieră, din care nu pot lipsi: o imagine realistă și concretă despre piața muncii și mediul economic din țară, abilitățile esențiale pentru viitor și o imagine de ansamblu a resurselor disponibile pe platformă, pe care le-am construit de-a lungul proiectului.

Economia României sub lupă – 4 macro-puncte de bază înainte să te angajezi

Nu poți face o alegere de carieră fără să cunoști cum arată piața în care te vei dezvolta. Chiar și dacă vei ajunge să studiezi sau să lucrezi în afara granițelor, e bine să cunoști la ce termeni economici să te raportezi și cum să-ți formezi o imagine generală și niște așteptări realiste despre piața muncii. Până la urmă, orice decizie începe cu colectarea unor informații de calitate.

  1. PIB, salariu și putere de cumpărare

Economia noastră valorează mai bine de 150 de miliarde de euro, în creștere față de 2010 (127 miliarde de Produsul intern brut (PIB), adică valoarea tuturor bunurilor și serviciilor finale produse într-o economie, cuprinzând consumul privat, cheltuielile guvernamentale, investițiile companiilor în bunuri de capital și diferența dintre export și import a ajuns în 2015 la 152 de miliarde de euro [1]. Se estimează că în 2016, creșterea economică va continua să fie robustă (în jur de 3% PIB real), în principal pe baza cererii interne, și că piața forței de muncă va rămâne stabilă, cu rata șomajului . [2]

Business competitionSuntem mai puțin de 19 milioane și PIB-ul pe cap de locuitor este de peste 7500 de euro, ceea ce ne plasează în primele 65 de state din lume [3]. Salariul mediu net a fost de 1857 lei pe lună în 2015, echivalentul unui salariu net de circa 843 euro la nivelul Uniunii Europene, în ceea ce privește puterea de cumpărare. În industria extracției petrolului brut și a gazelor naturale s-a înregistrat cel mai mare salariu mediu net nominal (5 031 lei), iar cele mai mic în sectorul hoteluri și restaurante (1.014 lei). [4]

Cele mai dezvoltate județe sunt Ilfov, Timiș, Cluj, Brașov și Constanța, unde productivitatea muncii este mult mai mare decât în restul țării (peste 10,000 de euro PIB pe cap de locuitor), iar Bucureștiul conduce de departe topul (peste 20,000 de euro PIB pe cap de locuitor). Salariile medii nete sunt de 2000 de lei aici, oportunitățile de lucru fiind și mai numeroase decât în alte orașe. [5]

  1. Multinaționalele – mai puternice decât IMM-urile

Dacă media IMM-urilor (întreprinderile mici și mijlocii) în UE este de 40 la mia de locuitori, România se situează pe penultimul loc, cu doar 24 de IMM-uri la o mie de locuitori [6]. Sunt circa 400.000 de companii active, dintre care 4000, deci 1% au acoperit în 2014 între 45 și 85% din cifra de afaceri a principalelor sectoare ale economiei. [6]

Pe scurt, multinaționalele sunt modelul economic favorizat în economia țării (nu antreprenorii mici și mijlocii), iar șapte din cele opt companii-lider din principalele sectoare economice au capital majoritar străin: Interagro (agricultură), OMV Petrom (in­dustria extractivă), Automobile Dacia (in­dustria prelucrătoare), E.ON Energie România (producția şi furnizarea de energie), Apa Nova București (captarea, tra­tarea și distribuția apei), Strabag (construcții), OMV Petrom Marketing (comerț) și Orange România (servicii de piață – telecomunicații). [7]

  1. Economie bazată pe comerț și servicii, iar în loc de agricultură: IT

De la o țară puternic industrializată și “grânarul Europei“, economic ne-am transformat într-o economie bazată pe consum, comerțul, construcțiile și servicii financiar-imobiliare având o pondere majoritară în PIB. Dacă acum 10 ani, agricultura aducea un aport de 12%, acum a ajuns la doar 5% din PIB, concurând cu sectorul informatic, care este unul dintre motoarele creșterii economice. O altă ramură importantă este industria (28% din PIB), dar asta reflectă mai degrabă existența unei forțe de muncă ieftine și calificate care a atras unele relocări de producție ale companiilor din țară mai dezvoltate, unde costurile forței de muncă erau mai mari. Consumul intern care a contribuit la creșterea economică a fost stimulat și de scăderea taxei pe valoare adăugată (TVA) la alimente de la 24% la 9% în iunie 2015 și de creșterea salariului minim pe economie (care a ajuns la 1050 de lei la 1 iulie și va crește la 1200 de lei din 2016), crescând puterea de cumpărare a celor cu venituri mici. [8]

  1. Distribuirea forței de muncă și domenii prioritare

La finalul anului 2014 erau 4,9 milioane de angajați, peste 52% fiind bărbați. Mai mult de două treimi din forța de muncă salariată se regăsește în sectorul privat, majoritatea lucrând în sectorul serviciilor (peste 61%), apoi în construcții (peste 36%) și numai 2,4% în agricultură, silvicultură și piscicultură. Puțin peste 46% dintre salariații din mediul privat lucrează în companii cu peste 250 de salariați, iar restul în IMM-uri. În schimb, în sectorul public, angajații cei mai mulți (peste 76%) sunt în companiile mari, iar salariile de la stat sunt mai mari decât în privat în 32 de sectoare economice din 58 în total. [9]

openbudget-ro

Unde se duc taxele și impozitele colectate de stat de la populație? Cele mai mari cheltuieli sunt cu asistența socială (pensii, ajutoare), urmate de transferurile către primării și consilii județene. Intră pe openbudget.ro ca să afli structura bugetului din 2016 prezentată într-o formă vizuală și ușor de înțeles, inclusiv cu cât contribuie angajatorul și angajatorul la fondurile publice (casa de asigurări, șomaj, sănătate, pensii și altele).

Până în 2020, se estimează că 10 sectoare vor produce mai multă valoare adăugată decât în prezent și vor genera noi locuri de muncă, pe o piață competitivă. Strategia Națională pentru Competitivitate 2014-2020 și Planurile de Dezvoltare Regională menționează ca priorități următoarele sectoare către cere se vor îndrepta investițiile: turism și eco-turism, textile și pielărie, lemn și mobilă, industrii creative, industria auto și componente, tehnologia informației și comunicații (IT&C), procesarea băuturilor și alimentelor, sănătate și produse farmaceutice, energie și management de mediu, bio-economie. [10]

10 abilități esențiale pentru viitor

Un studiu din 2011 al Institute for the Future for the University of Phoenix Research Institute din California arată cum se va schimba lumea în următorii 5 ani, iar în loc de una, tânăra generație va avea mai multe cariere de-a lungul unei vieți.

rezumat-profesii1

Infografic adaptat după studiul Institute for the Future.

Sunt șase factori principali care schimbă modul cum lucrăm și trăim:

Astfel de factori aduc schimbări importante în felul cum ne imaginăm munca în deceniul următor. Desigur, nu toată lumea va simți peste tot în același fel aceste lucruri, dar principiile generale rămân valabile, iar noul profesionist va trebui să se obișnuiască cu schimbarea, incertitudinea, mai multe cariere pe parcursul unei vieți, diversitatea, călătoriile, va trebui să-și cultive constant gândirea critică, să fie flexibil, dispus să învețe constant, să lucreze în echipă și să colaboreze virtual, să dea sens propriei existențe.

Pentru a ajunge să îți cultivi astfel de abilități și să fii sigur(ă) că indiferent de locul în care te afli, cineva va găsi o valoare în munca ta și o va recompensa, e important în primul rând să te auto-educi. Deja educația nu mai este apanajul unui singur sistem (educațional formal național), ci rezultatul unor oferte diverse, atât non-formale (bazate pe interactivitate, lucru în echipă, exerciții și experiențe practice, în afara cadrelor formale), cât și informale (experiențe spontane, fragmentate de-a lungul vieții din partea mediului imediat). Prin platforme de învățare prin MOOC (Multi-Open Online Courses) precum coursera.org, udemy.org și multe altele poți ajunge din câteva click-uri la educație gratuită de calitate, oferită de cele mai mari școli ale lumii, dar și de educatori privați. Asta arată cât de mult s-a liberalizat contextul învățării, o cerință obligatorie pentru ca generațiile noi să facă față dinamismului pieței muncii care lasă în urmă sistemul formal de educație.

career-adviceEducația diversă și în contexte culturale diferite este cheia care te va ajuta să îți cultivi gândirea de care ai nevoie pentru a te simți ca peștele în apă: flexibilă, critică, cu accent pe nuanțe, interogativă, orientată spre soluții concrete. Vei înțelege atunci că tiparele fixe, sigure trebuie puse la îndoială și că nu există răspunsuri simple la probleme complexe precum cele cu care generația ta se fa confrunta: încălzirea globală, neîncrederea tot mai mare în reprezentanții politici, radicalizarea, conflictele, supravegherea în masă, inegalitatea accentuată. Vei înțelege că ești și trebuie să fii un actor politic prin simplul fapt că ești parte dintr-o comunitate și, cu sau fără voia ta, deciziile tale afectează restul cetățenilor: ștampila pe care o pui pe un buletin de vot, contribuțiile din primul salariu la bugetul statului, alegerea de a te expune unui canal mass-media sau chiar deciziile de a cumpăra anumite produse din magazin, toate acestea sunt acțiuni care reflectă opțiuni politice. Cu cât vei fi mai conștient(ă) și mai bine informat(ă) de oportunitățile din jurul tău, cu atât mai mult bine vei putea face și celorlalți, contribuind la bunăstarea lor și, implicit, a ta.

Vei înțelege, apoi, că valoarea muncii tale nu se măsoară în diplome, note sau alte simboluri formale, ci în abilități, cunoștințe și oameni-resursă. Dacă diploma de facultate era un simbol important pe vremea părinților tăi, pentru că doar o minoritate ajungea să urmeze studii superioare, azi o majoritate are facultate, iar diferențele pe piața muncii se fac prin teste și întâlniri directe organizate de angajatori, după un sistem de evaluare unde contează cele trei criterii amintite mai sus. Ca să ajungi să ai abilitățile, cunoștințele și oamenii-resursă potriviți, e important să ieși cât mai des din spațiul familiar, expunându-te unor experiențe noi: un proiect de voluntariat, o competiție, un job pe timpul verii, un stagiu de practică, propriul portofoliu, un workshop, o conferință, o școală de vară, o călătorie peste hotare, un curs online în altă limbă. Astfel de exemple te vor ajuta să-ți diversifici bagajul de care vei avea nevoie în viitor, care trebuie să includă:

Este adevărat că nu toate meseriile se vor confrunta cu același grad de incertitudine. Unele categorii profesionale tradiționale vor continua să pună accent pe o educație înalt formalizată, care vine la pachet și cu o asociație reprezentativă, care impune o anumită deontologie, adică un set de reguli de comportament, anumite trepte de experiență și un nivel de salarizare. Spre exemplu, profesorii, medicii generaliști, dentiști și personalul medical, magistrații, notarii și avocații, polițiștii, contabilii și psihologii rămân profesii care impun trasee predefinite, asigurând mai multe decât altele nevoia de siguranță, stabilitate și statut. În dinamica actorilor economici privați, însă, job-urile se schimbă repede, iar majoritatea absolvenților de facultate care caută un job într-o companie mare, au parte de training direct la locul de muncă. Pentru pozițiile de început, majoritatea angajatorilor cer câteva abilități generale, diploma de licență fiind irelevantă de facto: pe site-uri de recrutare precum ejobs.ro sau bestjobs.ro, cele mai frecvente abilități invocate în anunțurile de job-uri sunt cele de comunicare, customer service, organizare, lucru în echipă, multi-tasking, rezolvare de probleme, digitale (pachetul Microsoft Office – Excel, Word, PowerPoint, uneori SAP, Oracle).

Și specialiștii, și generaliștii se vor supune acelorași cerințe din partea pieței, carierele lor fiind inevitabil influențate și condiționate de tehnologie, ceea ce înseamnă că majoritatea covârșitoare a job-urilor va presupune minime cerințe tehnice.

Fabrica de cariere: o recapitulare

fabricaȘtim că ți se cere imposibilul: să iei o decizie potrivită, fără să fi exersat încă abilitățile de luare a unor decizii atât de importante și chiar în lipsa unor experiențe care să te ajute să vezi cu ochelari de adult ce înseamnă un parcurs pe termen lung. Partea bună este că nu există decizii perfecte și că drumul în viață e un proces care se aseamănă cu modul în care programezi o aplicație: este ceea ce programatorii și managerii de proiect numesc agile programming, adică dezvoltarea de funcții mici, incrementale, care schimbă planificarea, implicarea utilizatorului, testare, colaborare și autonomie. Similar, nu se așteaptă nimeni ca la 18 ani să știi ce vei face peste 20 de ani, nici să iei decizii mature fără greșeală. Dimpotrivă, acum e timpul să greșești, să experimentezi. În loc să îți oferim sfaturi prețioase, te invităm să selectezi singur(ă) ce ți se potrivește și să eviți rețetele dăunătoare, care tind să portretizeze succesul într-un fel destul de linear, ca o mănușă care s-ar potrivi tuturor oamenilor. Amintește-ți că succesul nu înseamnă obligatoriu faimă, bani sau diplome de merit. În carieră, profesionalismul măsurat în rezultatele muncii tale și în oamenii care te recomandă oricând și oriunde, poate fi mai prețios decât orice recunoaștere publică.

Singurul sfat cu care e bine să rămâi este să uiți de sfaturi și să pui la îndoială ce afli, activând mereu filtrul propriu, procesarea adâncă, gândirea lentă, singura cale prin care poți veni cu propria rețetă de carieră.

În cele două sesiuni de consiliere de grup, ți-am propus o sumă de întrebări și concepte care sperăm să rămână cu tine pe tot parcursul vieții. În primul atelier am pus accent pe auto-cunoaștere și am întrebat: Care sunt punctele mele forte? Ce îmi face plăcere să fac? Care sunt valorile mele? Cum pot transforma convingerile limitative în convingeri flexibile? Ce rol au emoțiile negative și pozitive?Ce mă motivează? Ce înseamnă succesul pentru mine? La ce sunt dispus să renunț ca să ajung unde îmi propun? Ce direcții de carieră se potrivesc mai bine cu interesele mele? Ca să răspundem la ele, am învățat prin exerciții, jocuri, aplicații și discuții ce înseamnă mentalitate flexibilă și rigidă, stare de flux, valori, roata vieții, aptitudini și abilități, profilurile Holland, inteligența emoțională, recunoștința și generozitatea. Așa am reușit să schimbăm interesul din “Ce e mai bine să fac mai departe? Cum pot fi 100% sigur(ă)?” în “Ce îmi place să fac și în ce domeniu îmi cultiv un interes activ? Cum pot să-mi cresc încrederea în propriile forțe?”. În al doilea atelier, ne-am imaginat cum arată ziua ideală de muncă în anul 2035, am visat, dar am învățat și să le punem un termen limită și le transformăm în obiective SMART.  Am definit succesul personal, am înțeles mai bine cum funcționează motivațiile, ne-am analizat obiceiurile, managementul timpului propriu, resursele, obstacolele, ne-am făcut un CV, ne-am stabilit obiective profesionale clare, ne-am făcut un plan de acțiune fezabil împărțit în pași mici și siguri. Am câștigat încredere, motivație și ne-am convins că fără planificare, determinare și perseverență, ne putem risipi resursele, oricât de prețioase. Chiar și când motivația sau energia a scăzut, consilierul local a fost alături, iar sesiunile de consiliere unu la unu au venit în ajutorul celor care își doreau să urmeze obiectivele sau să și le reformuleze.

În cadrul vizitelor de studiu la angajatori locali, ai putut afla direct de oameni cu experiență ce înseamnă o zi obișnuită de lucru din domeniul de interes, găsind răspunsuri mai clare la întrebările care te interesau. În fine, ai avut la îndemână și o varietate de resurse – articole, interviuri, clipuri cu profesioniști și webinarii care să îți dea fragmente de informații noi pe care să le așezi mai bine, pas cu pas, în propriul tablou al carierei tale. Încă vei găsi pe platforma proiectului:

Mai departe îți dorim succes, așa cum îl definești tu, planificări și replanificări, răzgândiri, greșeli din ce în ce mai bune, îndoială sănătoasă și ieșiri frecvente din spațiile comune!

Note

[1] Economia României valorează 150 de miliarde de euro. Care au fost sectoarele cu cea mai mare contribuţie în creşterea PIB, ZF.ro (martie 2015).

[2] Raportul de țară al României pentru 2015 (Document de lucru al serviciilor Comisiei Europene), Ec.europa.eu (februarie 2015).

[3] Romania Economic Outlook, Focus-economics.com (decembrie 2015).

[4] Salariul mediu net – 420 de euro nominal și aproape 900 de euro ca putere de cumpărare ”occidentală”, Cursdeguvernare.ro (iunie 2015).

[5] Prognoză în profil teritorial: Cum va arăta economia fiecărui judeţ în 2016, Cursdeguvernare.ro (decembrie 2015).

[6] Schimbarea economiei României în ultimii zece ani. Ce modificări a adus criza şi ce va urma?, ZF.ro (aprilie 2013).

[7] România, cea mai puternică redresare economică din ECE, dar cea mai slabă structură de IMM-uri din regiune, ZF.ro (martie 2015).

[8] Ce ne spun companiile-lider de pe opt pieţe-cheie despre structura economiei româneşti, ZF.ro (decembrie 2015).

[9] Salarii la Stat vs salarii in privat. Din 58 de sectoare economice in 32 Statul plateste mai bine. Mult mai bine, Hotnews.ro (noiembrie 2015).

[10] Lista celor 10 domenii in care firmele mici si mijlocii romanesti ar putea fi cel mai competitive, Startupcafe.ro (mai 2015).

[11] Statistici în timp real disponibile la Worldometers.info.