Ce joburi poţi avea în domeniul agriculturii

„Munca pământului” sau agricultura reprezintă o ocupaţie foarte veche, care a evoluat de-a lungul secolelor pentru ca în prezent să îmbrace forme diverse, specializându-se tot mai mult şi profitând de avansul tehnologic.

Probabil că atunci când te gândeşti la agricultură îţi apare în faţă o imagine oarecum idilică a vieţii de la ţară, cu tractoare, ogoare arate şi oameni muncind la câmp. Însă dincolo de lucratul propriu zis al terenurilor şi de creşterea animalelor, există şi joburi care presupun organizarea şi gestionarea activităţilor variate care mişcă roţile acestei industrii. În plus, domeniul prezintă numeroase oportunităţi pentru cei care iubesc natura şi îşi doresc să aibă propria afacere, antreprenoriatul în agricultură fiind stimulat şi prin alocarea de fonduri europene care să sprijine micii întreprinzători. În continuare, te invităm să citeşti despre piaţa de agribusiness din România şi profesiile din domeniul agricol, pentru a-ţi fi mai uşor să decizi dacă ţi se potriveşte un astfel de drum.

Despre ce este agricultura?

Agricultura este o ramură a economiei ce include cultivarea plantelor şi creşterea animalelor, având ca scop producerea de hrană şi de diferite materiale utile. În sens larg, aceasta cuprinde şi utilajele, sistemele şi tehnologiile utilizate pentru exploatarea pământului şi producţie. Termenul provine din cuvintele latine „agri” – câmp şi „cultura” – cultivare, definind activitatea de prelucrare a pământului pentru a cultiva plante. În sectorul agricol sunt înglobate mai multe ocupaţii, printre care [1]:

• Horticultura – cultivarea legumelor şi a fructelor, a plantelor şi arbuştilor;
• Zootehnia – creşterea animalelor domestice;
• Silvicultura – studierea, creşterea, exploatarea şi protejarea pădurilor, alături de  protecţia faunei şi florei;
• Piscicultura – creşterea peştilor;
• Apicultura – creşterea albinelor pentru a obţinere miere şi ceară, precum şi pentru polenizarea plantelor.

Acum milioane de ani, trecerea de la stadiul de culegători-vânători la cel de cultivatori şi crescători de animale a însemnat un pas uriaş pentru umanitate, iar agricultura a constituit un element important de evoluţie la începuturile civilizaţiei. Fiecare gospodărie îşi producea cele necesare în cantităţi mici (produse vegetale şi animale), iar ce rămânea era destinat schimburilor. Treptat, progresele ştiinţifice şi tehnologice au impulsionat activitatea agricolă, prin invenţia unor utilaje şi maşini care să faciliteze munca oamenilor, alături de popularizarea îngrăşămintelor chimice şi a fertilizatorilor. [2]

În prezent, există mai multe modalităţi de a practica agricultura, în funcţie de tehnologiile utilizate, de specializare, de relaţia cu mediul înconjurător etc.:

• Agricultura convenţională are la bază concentrarea şi specializarea producţiei, astfel că pe anumite terenuri se cultivă aceleaşi tipuri de plante, solul fiind fertilizat mineral cu doze mari şi foarte mari. În plus, pentru combaterea buruienilor, bolilor şi dăunătorilor se utilizează substanţe chimice intensive. Acest tip de agricultură poate afecta mediului înconjurător pe termen lung, mai ales dacă nu se ţine seama de specificul local, de climă, sol, relief etc.
• Agricultura durabilă presupune obţinerea de produse competitive utilizând resursele naturale în mod responsabil, prin respectarea mediului înconjurător. Grija pentru natură se traduce printr-un sistem integrat care armonizează metodele şi tehnologiile pentru lucrările solului, rotaţia culturilor, fertilizare, irigare, combaterea dăunătorilor la plante şi a bolilor la animale prin metode biologice, prelucrarea şi utilizarea reziduurilor etc. [3]
• Agricultura ecologică este reglementată de norme şi principii de producţie riguroase, care vizează atât calitatea produselor obţinute, cât şi cea a metodelor de exploatare a solului. Astfel, se interzice utilizarea pesticidelor sintetice chimice şi a îngrăşămintelor chimice, a antibioticelor pentru animale, folosirea organismelor modificate genetic etc. În schimb, se încurajează valorificarea resurselor locale, rotaţia culturilor şi creşterea animalelor în condiţii cât mai bune, alegerea unor specii de plante şi animale adaptate regiunii respective etc. [4]

În ultimii ani, agricultura ecologică a câştigat teren în statele Uniunii Europene, beneficiind de subvenţii de stat. Astfel, suprafaţa de teren pe care se practică agricultură ecologică în Europa a cunoscut o evoluţie semnificativă: de la 5,7 milioane de hectare în 2002, aceasta a ajuns la 9,6 milioane de hectare în 2011, adică o creştere medie anuală de 6%. [5]

Potrivit unui studiu realizat de Comisia Europeană, profitabilitatea celor două sisteme agricole este similară, balanţa înclinând în favoarea agriculturii ecologice. La aceasta din urmă se utilizează o forţă de muncă mai mare decât în cazul celei convenţionale şi costurile intermediare sunt mai reduse, dar lipsa substanţelor chimice face ca producţia să fie mai mică în cazul agriculturii organice. [6]

Agricultura în România: între subzistenţă şi ecologie

După anul 2007, când România a intrat în Uniunea Europeană, sectorul agricol a început să se dezvolte, stimulat de investiţii şi alocarea de fonduri europene. Astfel, de la 417 miliarde de lei în 2007, valoarea agriculturii româneşti a ajuns la finalul anului 2014 la aproape 670 de miliarde de lei, având o contribuţie de 4,7% la PIB. [7]

Primele zece companii de pe piaţa de agricultură locală activează în sectorul cerealelor, al cărnii de pui şi de porc, obţinând cifre de afaceri cumulate de 6,65 de miliarde de lei. [8] În anul 2014, în topul jucătorilor din agricultură se aflau companiile Interagro SA, Interagro SRL, Agro-Chirnogi, Smithfield Ferme, Transavia Alba, Zoo Sintex Călăraşi, Agricost, Agrisol Prahova, Promat Comimpex Satu Mare, Avicola Buzău. Doar jumătate din firme sunt deţinute de oameni de afaceri români, restul aparţinând unor investitori libanezi sau chinezi. Cu excepţia primelor două, companiile din top 10 au încheiat anul cu profit, având în vedere revitalizarea domeniului agricol din ultima perioadă. [9]

Cel mai important sector al agriculturii româneşti este reprezentat de piaţa cerealelor, care înseamnă aproape un sfert din totalul producţiei agricole din România. Însă valoarea acestei pieţe fluctuează, fiind dependentă de condiţiie meteo, şi poate ajunge la 4 miliarde de euro în sezoanele în care producţia nu este afectată secetă. Economia nu se poate însă baza pe agricultură din cauza fragmentării terenurilor agricole şi a productivităţii reduse, a lipsei sistemelor de irigaţii şi a volatilităţii preţurilor. Cu toate acestea, România a obţinut o recoltă-record de 21 milioane de tone de cereale în 2014, care se explică prin suprafeţele mari însămânţate, acestea compensând producţia slabă. [10]

România are 9,4 milioane de hectare de terenuri atabile şi o suprafaţă agricolă totală de 13,3 milioane de hectare, însă mare parte din exploataţiile agricole sunt de subzistenţă, adică aparţin unor familii care practică agricultura în special pentru traiul propriu. Faţă de cele 3,6 milioane de astfel de cazuri, exploataţiile agricole care aparţin companiilor se ridică la doar 28.000. De altfel, peste 52% din culturile agricole de subzistenţă din Uniunea Europeană se află în România. [11]

Agricultura ecologică este pe val şi în România, înregistrând în ultimii cinci ani un avans remarcabil. În 2013, suprafeţele cultivate după principiile ecologice au crescut de patru ori, ajungând la 450.000 de hectare, în timp ce numărul operatorilor ecologici se ridica la 16.000, de la doar 2.000 în anul 2008. În acelaşi an, exporturile de produse ecologice româneşti s-au triplat şi au depăşit 200 milioane de euro. Evoluţia sectorului agricol ecologic a fost stimulată de stat, Ministerul Agriculturii oferind finanţări de 50 de milioane de euro pentru crearea a 1.000 de ferme familiale. [12] În 2013, România a fost chiar desemnată oficial “Ţara anului” la BioFach, cel mai mare târg din lume destinat produselor ecologice, ce are loc anual în Nuremberg (Germania).

Exporturile României pe sectorul ecologic vizează însă preponderent materiile prime, nu şi produsele procesate, legumele şi mierea fiind principalele mărfuri trimise peste hotare. [13]

În 2014, piaţa produselor ecologice din România era de sub 30 de milioane de euro, aceasta reprezentând sub 0,5% din comerţul cu bunuri de consum curent (FMGC) în România. Pentru finalul anului 2015 se estimează un avans de 15 milioane de euro. Proprietarul unui magazin online de produse ecologice estimează chiar că această piaţă va depăşi 100 de milioane de euro în 2017. [14]

Ce profesii se caută în agricultura locală şi cu cât sunt plătite

Piaţa românească a locurilor de muncă în agricultură este foarte generoasă, existând numeroase oportunităţi mai ales pentru persoanele cu studii de profil. Conform unui studiu al companiei de recrutare Manpower, cei mai căutaţi profesionişti în agricultură sunt inginerii agronomi, care se găsesc însă cu greutate. Aceasta deoarece o parte din ei şi-au deschis propriile afaceri, în timp ce alţii nu au competenţele necesare pentru a fi angajaţi. Salariile inginerilor agronomi aflaţi la începutul carierei variază între 1.800 şi 2.500 lei, în timp ce persoanele cu experienţă de cinci ani pot câştiga aproximativ 3.000 – 4.000 lei net pe lună.

Printre responsabilităţile unui inginer agronom se numără:

• planificarea tehnologiilor şi a materialelor pentru plantarea, întreţinerea şi recoltarea culturilor vegetale;
• implementarea tehnologiilor propuse;
• gestionarea materialelor necesare activităţii;
• administrarea sistemelor de irigare;
• coordonarea, instruirea şi supravegherea personalului care lucrează pe diferite activităţi;
• realizarea de rapoarte şi documente financiare.

Pe lângă cunoştinţele de specialitate, angajatorii solicită studii superioare (Agronomie sau domenii conexe), experienţă de lucru, permis de conducere, abilităţi de operare PC şi o limbă străină. De asemenea, sunt căutate persoane cu spirit de iniţiativă, adaptabile şi dinamice.

O altă profesie căutată în agricultură este cea de reprezentant de vânzări specializat în utilaje sau produse agricole. Pe lângă cunoştinţele solide din domeniul agricol şi tehnic, aceştia trebuie să aibă abilităţi de negociere şi comunicare – pe scurt – să ştie să vândă, calităţi pe care recrutorii le găsesc cu dificultate la candidaţi. În plus, trebuie să cunoască foarte bine piaţa şi produsele sau tehnologiile comercializate, să fi absolvit studii de specialitate şi să deţină permis de conducere. Şi în cazul lor remuneraţiile sunt substanţiale, variind între 2.600 – 9.000 lei net pe lună, în funcţie de produsele vândute, de nivelul de experienţă şi de eventualele responsabilităţi de coordonare. La suma lunară fixă se adaugă bonusuri şi comisioane din vânzări.

Puţini profesionişti sunt şi pe zona de cercetare de laborator în agricultură, sector în care au existat foarte multe investiţii străine în ultimii ani. Salariile pornesc de la 2.000 – 2.500 de lei net pe lună pentru laboranţii începători, în timp ce angajaţii cu cinci ani de experienţă pot ajunge şi la venituri nete de 5.000 – 6.000 de lei pe lună. Din cauza lipsei de specialişti, unele companii formează personal din alte domenii, pentru a reuşi să-şi acopere necesarul de angajaţi.

Mecanicii pentru utilaje şi tehnicieni mecanici sunt de asemenea „vânaţi” de companiile din agricultură, şi ei fiind greu de găsit pe piaţa locală. Recrutorii au nevoie de persoane cu experienţă de lucru pe utilaje industriale, cunoştinţe de electrică şi hidraulică, alături de limba engleză. [15]

Având în vedere valoarea ridicată a fondurilor europene puse la dispoziţia fermierilor pentru investiţii, pe piaţa muncii se mai caută şi experţi în atragerea de fonduri europene, care să ofere consiliere producătorilor. Salariile experţilor pe fonduri europene sunt cuprinse între 5.000 şi 6.000 de lei, iar pentru a ocupa această funţie este nevoie de cunoştinţe de management de proiect şi de limba engleză la nivel avansat.

Cele mai multe posturi în agricultură sunt disponibile în judeţele Brăila, Galaţi, Ialomiţa, Tulcea, Constanţa şi în zona Moldovei, acolo unde domeniul este mai dezvoltat, iar cererea de personal, ridicată. [16]

Deşi multe din activităţile agricole de realizează acum cu utilaje şi maşini performante, computerizate, în unele zone încă se mai angajează personal necalificat zilier, în special pe timpul verii. În judeţul Botoşani, aceştia primesc 40-50 de lei pe zi, plus masa de prânz, în timp ce în localitatea Halmeu din judeţul Satu Mare, muncitorii zilieri care recoltează fructele şi legumele primesc circa 100 de lei zi, sumă care scade în cazul perioadelor mai lungi. Chiar dacă plata zilierilor se negociază între părţi, prin lege este stabilită o limită inferioară, care depinde de salariul minim brut. În prezent, un zilier primeşte 6,1 lei/oră, la 170 de ore lucrate într-o lună. [17]

Dacă ai studii în sectorul agriculturii poţi ocupa şi un post în departamentul de Marketing şi Comunicare al unei firme de profil, unde cunoştinţele de specialitate sunt foarte importante. Astfel, te vei ocupa de strategia de promovare a companiei şi a produselor acestora, vei menţine relaţia cu presa, vei identifica potenţialii parteneri, vei redacta articole şi comunicate, vei participa la târguri şi evenimente din domeniu etc.

O altă oportunitate este jobul de redactor la o publicaţie din domeniu agricol, cum sunt Recolta, Revista Ferma, Profitul Agricol, Gazeta de agricultură, Revista Fermierului etc. Cunoaşterea pieţei agricole şi a noţiunilor de bază din domeniu reprezintă un avantaj pentru această poziţie.

Pentru a descoperi şi alte joburi din sectorul agricol şi a vedea responsabilităţile şi cerinţele fiecăruia, intră pe platformele ejobs.ro, myjob.ro, bestjobs.ro etc.

Studii

Aşa cum ai văzut deja, multe joburi existente în agribusiness solicită studii superioare în domeniu. Durata studiilor de licenţă pentru majoritatea facultăţilor de profil este de patru ani, iar în cadrul fiecărei instituţii există diverse specializări. Pentru unele specializări, cum este cea de Medicină Veterinară, perioada de studii se întinde pe şase ani, în timp ce pentru Biologie sunt necesari doar trei.

Iată facultăţile din ţară la care te poţi forma dacă îţi doreşti o carieră în sectorul agricol:

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti

• Facultatea de Agricultură
• Facultatea de Horticultură
• Facultatea de Zootehnie
• Facultatea de Medicină Veterinară
• Facultatea de Îmbunătăţiri Funciare
• Facultatea de Biotehnologii
• Facultatea de Management, Inginerie Economică în Agricultură şi Dezvoltare Rurală

Universitatea de Ştiinte Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului „Regele Mihai I al României” din Timişoara

• Facultatea de Agricultură
• Facultatea de Horticultură şi Silvicultură
• Facultatea de Management Agricol
• Facultatea de Medicina Veterinara
• Facultatea de Tehnologia Produselor Agroalimentare
• Facultatea de Zootehnie şi Biotehnologii

Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” din Iaşi

• Facultatea de Agricultură
• Facultatea de Horticultură
• Facultatea de Zootehnie
• Facultatea de Medicină Veterinară

Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca

• Facultatea de Agricultură
• Facultatea de Horticultură
• Facultatea de Zootehnie şi Biotehnologii
• Facultatea de Medicină Veterinară
• Facultatea de Ştiinţa şi Tehnologia Alimentelor

Universitatea „Ovidius” din Constanţa

• Facultatea de Ştiinţe ale Naturii şi Ştiinţe Agricole

Universitatea din Craiova

• Facultatea de Agronomie

Oportunităţi în timpul facultăţii şi după

Profită de perioada facultăţii pentru a exersa implicarea în diferite proiecte, cu ajutorul cărora poţi dobândi abilităţi folositoare în carieră, indiferent de jobul vizat. Astfel, poţi să te înscrii în organizaţiile studenţeşti existente în marile centre universitare din ţară, de la Bucureşti, Timişoara, Cluj etc.

Este foarte important să fii informat cu privire la piaţa muncii şi posturile existente în domeniul tău, precum şi competenţele căutate de angajatori, pentru a te putea pregăti în aceste direcţii. Intră pe site-urile cu locuri de muncă şi participă la târgurile de joburi, unde ai ocazia să te întâlneşti cu viitorii angajatori şi să-ţi faci o impresie despre abilităţile solicitate şi responsabilităţile diverselor posturi. De asemenea, tot aici poţi găsi stagii şi internship-uri, utile pentru a te pregăti şi la nivel practic, nu doar teoretic. Un alt site unde poţi găsi oportunităţi de carieră în agricultură este www.agribusinessjob.com.

De asemenea, unele facultăţi desfăşoară proiecte în parteneriat cu companii de profil, pentru a sprijini studenţii în pregătirea lor, astfel încât să-şi găsească mai uşor un job în domeniul agricol şi să se integreze eficient pe piaţa muncii. Un exemplu este programul AgroCariera, organizat de Facultatea de Agricultură din cadrul USAMV Bucureşti.

Dacă nu te încântă ideea de a fi angajat şi a lucra pentru o companie, îţi poţi deschide propria afacere, sectorul agricol fiind unul extrem de ofertant când vine vorba de astfel de oportunităţi. Citeşte un material cu idei de afaceri profitabile în agricultură şi află mai multe despre cum poţi pune bazele unei ferme ecologice din acest video.

Cum îţi dai seama dacă ţi se potriveşte un job în agricultură?

Pasiunea pentru domeniul agricol poate porni din amintirile plăcute ale copilăriei la ţară sau poate fi pur şi simplu o alegere pragmatică, făcută din dorinţa de a avea o profesie practică, aflată în legătură cu gestionarea resurselor naturale. Indiferent că alegi să te specializezi pe Horticultură, Zootehnie, Medicină Veterinară, Biotehnologii, Dezvoltare Rurală sau alte sectoare ale Agriculturii, dacă îţi doreşti o carieră în domeniu ar trebui să dai un răspuns pozitiv la următoarele întrebări:

• Îmi place biologia?
• Sunt o persoană practică?
• Am abilităţi de coordonare, organizare şi orientare spre găsirea de soluţii?
• Sunt pasionat(ă) de natură şi de îmbunătăţirea relaţiilor cu mediul înconjurător?
• Îmi doresc o profesie prin care să contribui la dezvoltarea şi valorificarea zonelor rurale?

Resurse

• Agroromania.manager.ro, o platformă de profil
• Site-ul Asociaţiei Bio România, care susţine dezvoltarea durabilă a agriculturii şi a spaţiului rural românesc
• Site-ul Agrointel.ro, cu informaţii şi noutăţi din domeniu
• Rubrica de ştiri din Agricultură a portalului Wall-street.ro
• Articol despre inovare şi alimentele noi

Surse

[1] Ce este agricultura?, publicat pe agriculturaromaneasca.ro

[2] Istoric – Agricultura, publicat pe agricultor.ro

[3] Sistemele de agricultură, publicat pe recolta.eu la data de 27.12.2010

[4] Ce este agricultura ecologică, publicat pe onpterbv.ro

[5] Agricultura ecologică se face pe mai puțin de 2% din suprafața agricolă din România, publicat pe totb.ro la data de 27.03.2014

[6] Agricultura organică vs. agricultura convențională – care e mai profitabilă pentru fermierii din UE?, publicat pe totb.ro la data de 24.04.2014

[7] Valoarea agriculturii romanesti se apropie de 700 de miliarde de lei, publicat pe agroromania.manager.ro la data de 30.10.2015

[8] Afaceri în agricultură de peste 6,65 miliarde de lei, publicat pe digi24.ro la data de 17.06.15

[9] Stăpânii mâncării. Topul celor mai mari firme din agricultură, publicat pe businesscover.ro la data de 17.06.2015

[10] România este pe locul trei în UE la exportul de cereale către pieţele extracomunitare, publicat pe zf.ro la data de 22.10.2014

[11] Jumătate din agricultura de subzistență din UE se face în România, publicat pe romanialibera.ro la data de 29.01.2015

[12] Agricultura ecologica a devenit oficial o ocupatie, publicat pe wall-street.ro la data de 29.04.2014

[13] Prelucrarea productiei bio, inexistenta in Romania, publicat pe green-report.ro la data de 21.01.2013

[14] Piața de bio din România va depăși pragul de 100 milioane euro în 2017, publicat pe green-report.ro la data de 30.10.2015

[15] Bursa locurilor de muncă în agricultură: Inginerii agronomi, reprezentanţii de vânzări şi cercetătorii sunt cei mai vânaţi, publicat pe agrointel.ro la data de 31.03.2014

[16] Salariile inginerilor agronomi în provincie se apropie de pragul de 1.000 de euro/lună, publicat pe zf.ro la data de 5.05.2014

[17] Cât câștigă un zilier în agricultură: Angajații tocmiți cu ziua au venituri lunare mai mari decât un profesor, publicat pe agrointel.ro la data de 2.07.2015

Foto:  altoday.com, one.org, agrotv.bg, tradeandexportme.com